Episcopia Râmnicului este una dintre cele mai vechi episcopii din ţara noastră şi fără îndoială moştenitoarea fostei Mitropolii a Severinului de la sfârşitul secolului al XIV-lea Cuprinde un important complex arhitectonic construit în sec. XVII - XIX, în stil bizantin şi în stilul realismului italian.

Încadrată pe lista monumentelor istorice în grupa valorilor naţionale, reprezentative pentru România.

Datează din jurul anului 1490, ctitorie a boierilor Craioveşti În 1497 banul Barbu Craiovescu aduce de la Constantinopol moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul.

Aici s-a instalat prima tiparniţă din Ţara Românească, a ieromonahului Macarie, precum şi o legătorie de cărţi bisericeşti.

Situată în comuna Costeşti, la aproximativ 35 km de Râmnicu Vâlcea – accesul se face pe DN Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu

Datată 1387-1388 Ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân - îngropat aici Cel mai vechi şi mai important monument de arhitectură şi artă medievală din Ţara Românească Picturi murale datând din 1391.

Biserica bolniţei - construită la începutul secolului al XVI-lea, păstrează în interior frescele originale, printre chipurile zugrăvite fiind şi portretul lui Mircea cel Bătrân şi a fiului său.

Muzeul adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane.

Situată la 25 km SV de Râmnicu Vâlcea – comuna Frânceşti Datată din prima jumătate a secolului al XVI-lea, când a fost construită o bisericuţă din lemn pe locul şi din materialul unui singur stejar secular – de unde şi numele mănăstirii.

Biserica de piatră ctitorită de Preda Brâncoveanu - 1635 Icoana făcătoare de minuni – datând din secolul XIV - găsită, după cum spune legenda, în stejarul din trupul căruia a fost construită prima bisericuţă, de care este legată apariţia mănăstirii.

Construită în prima jumătate a sec. XV – ctitoria lui Vlad Dracul Terminată de Radu cel Mare (1495-1508) Matei Basarab a instalat la această mânăstire o tiparniţă de sub teascurile căreia au ieşit primele legiuiri în limba română - Pravila de la Govora - 1640, cea mai veche culegere de legi din Oltenia şi Îndreptarea legii -1652).

Între 1710-1711, Constantin Brâncoveanu (1688-1714) a amplificat complexul şi a reconstruit biserica în spiritul stilului brâncovenesc.

Monument UNESCO Ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu Cel mai mare ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Ţara Românească Valoroasă colecţie muzeală şi o interesantă bibliotecă (cca. 4.000 de volume).

În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu
(1688-1714) a funcţionat ca un important centru de cultură, cu intensă activitate artistică, cu o renumită şcoală de zugravi, unde s-au format meşteri ce şi-au pus amprenta asupra întregii picturi bisericeşti româneşti din secolul XVIII.

Aici se păstrează părţi din moaştele sfinţilor
Apostol Andrei, Pantelimon, Mercurie, Mina, Fevronia, Haralambie, Teodor Tiron, Minodora, Procopie.

Situat la nord de satul Cheia, în apropiere de Băile Olăneşti la aproximativ 18 km de Râmnicu Vâlcea Una dintre cele mai izolate sihăstrii din nordul Olteniei.

Ctitorită la sfârşitul secolului XIV de către Radu cel Mare şi fiul său Mircea cel Bătrân intre anii 1552-1553. Lucrarile insa au fost terminate in anii 1567-1568, dupa moartea ctitorului.

Se afla la o distanta de 5 kilometri nord de satul Cheia si la aproximativ 13 kilometri de șoseaua Râmnicu Vâlcea - Băile Olănești.

Situat pe teritoriul localităţii Băile Olăneşti la aproximativ 30 km de Râmnicu Vâlcea.

Una dintre cele mai spectaculoase construcţii, amintind de mânăstirile de la Meteora – clădită într-un loc greu accesibil, pe un stei de stâncă lung de aproape 50 de metri sub crestele Munţilor Căpăţânii Acces - DN 64A, Râmnicu Vâlcea - Băile Olăneşti.

Datează din 1520 – întemeiată de Pahomie monahul (considerat a fi, după unele scrieri, boierul Barbu Craiovescu) şi Sava Haiducul.